
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Timp de două săptămâni am vorbit, în Școala 9, despre abaterile disciplinare ale profesorilor români. Am arătat cum unii fentează sistemul și revin la catedră. Am lansat o dezbatere publică și am adus la aceeași masă decidenți, profesori, părinți, elevi. Am vorbit despre sănătatea mentală a cadrelor didactice și câtă nevoie au de o salarizare motivantă și de respect. Și cu fiecare cărămidă la discuțiile aplicate despre rezolvarea unei probleme sistemice a tot trebuit să luptăm cu balastul unor mentalități. Sunt încă mulți profesori care se simt atacați atunci când în presă sunt dezvăluite cazurile pe care în primul rând ei ar trebui să le respingă.
În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
Școala 9 aduce un tribut profesorilor pe care i-am pierdut din cauza pandemiei de COVID. În ediția de astăzi, aflați povestea profesorilor: Liliana Chira de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Botoșani; Adrian Ioan Șcuriu, de la Școala gimnazială „George Călinescu” Iași; Renato Tronciu, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Suceava; Marius Cosoi, profesor de sport la Colegiul Național din Iași și George Mazilescu, de la Colegiul Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș.