
Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.

O școală prietenoasă cu mediul de 929 de metri pătrați își va întâmpina elevii cu grădini verticale în apropierea unui râu din Lima. În Europa, elevii dintr-un oraș german povestesc de ce e important pentru ei să facă orele în clasă. Iar un cercetător austriac vorbește despre reținerile lui în privința întoarcerii copiilor în bănci. În zonele de conflict, pandemia a fost doar picătura care a umplut paharul: cum învață în general copiii de-acolo și cine poate apăra educația? Mai departe, școlile din SUA caută soluții pentru combaterea discriminării rasiale, dar se lovesc de acuzații de îndoctrinare a elevilor.
Cum s-au modificat în timp subiectele la limba și literatura română din 2000 și până acum. Ne-am uitat la temele eseului de la subiectul al treilea și am rugat trei profesori de limba și literatura română din rețeaua Merito să explice ce s-ar putea face mai bine.
Septembrie a însemnat începerea școlii pentru majoritatea țărilor lumii. Școala 9 BRD a adunat știri din toată lumea pentru a crea un tablou al reîntoarcerii în bănci în contextul pandemiei. Problemele existente în sistemele educaționale s-au acutizat: de la căsătoriile cu copii în India, sărăcia din Africa, până la absența testării pentru COVID-19 în Europa și pierderile economice pe care le va suferi întreaga lume dacă nu pune accentul astăzi pe educație.