Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.
-2LfM.jpg)
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Teodora Trișcă (33 de ani) este profesoară de engleză la Lechința, în Bistrița-Năsăud. Conduce o oră în fiecare zi până la școală ca să le deschidă copiilor o nouă lume: face cu ei ateliere de poezie, iar vara a făcut o școală de vară cu teatru, dans și scriere dramatică. Crede că pentru a se dezvolta, și elevii și profesorii trebuie să mai iasă din spațiul rigid al școlii. „Eu am fost la multe activități pe lângă școală din dorința de a-mi explora eu personal, pentru mine, partea creativă. Pe urmă am aplicat-o și în meseria mea.”
O școală prietenoasă cu mediul de 929 de metri pătrați își va întâmpina elevii cu grădini verticale în apropierea unui râu din Lima. În Europa, elevii dintr-un oraș german povestesc de ce e important pentru ei să facă orele în clasă. Iar un cercetător austriac vorbește despre reținerile lui în privința întoarcerii copiilor în bănci. În zonele de conflict, pandemia a fost doar picătura care a umplut paharul: cum învață în general copiii de-acolo și cine poate apăra educația? Mai departe, școlile din SUA caută soluții pentru combaterea discriminării rasiale, dar se lovesc de acuzații de îndoctrinare a elevilor.
