
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Elevii și părinții au „sorcovit” ieri Ministerul Educației. Au cerut să trăiască mai mult predictibilitatea în structura anului școlar, să înflorească fondurile pentru transportul elevilor și să se reorganizeze mai iute și mai bine olimpiadele școlare. Dar în afară de organizarea acestor concursuri, după o pauză de doi ani, cred că este necesară o discuție serioasă despre ce mai înseamnă excelența în învățământul românesc. În cele 19 centre de excelență funcționale în toată țara, am descoperit că nu toți profesorii sunt plătiți și că fac apel la sponsorizări atunci când au nevoie de materiale didactice.
Filmul belgian „Close”, al tânărului regizor Lukas Dhont, a creat nemulțumiri printre câțiva părinți, după ce elevii de la Colegiul Național „Școala Centrală” din București l-au vizionat în cadrul unei activități școlare. Deși au urmărit numai trailerul filmului, părinții susțin că face „propagandă de ideologie de gen” și conține „scene obscene cu homosexuali”. Tema este cu totul alta, spun cei care l-au văzut integral.
Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.