Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.
După doi ani de la începutul pandemiei, a fost ridicată starea de alertă. Asta înseamnă că restricțiile nu mai sunt în vigoare. Ceea ce devenise noua normalitate, masca purtată la interior, ratele de incidență a îmbolnăvirii care dictau deschiderea școlilor, toate se vor transforma într-o ciudată amintire. Doar că școala românească dă semne că se va întoarce la aceleași metehne pe care le știam și analizam încă de dinaintea pandemiei. Tot în acești ani, autoritățile s-au angajat să ia mai multe măsuri pentru digitalizarea școlii, dar toate au rămas doar declarații.
Elevul trebuie să vorbească și neîntrebat, să reacționeze atunci când se întâmplă o nedreptate în jurul lui și să știe că are puterea de a schimba lucrurile. Pe acest tip de școlar pune reflectoarele Gala Elevului Reprezentant, ajunsă la a cincea ediție. Pe 3 iunie vor fi evidențiați elevi, profesori, părinți, grupuri de inițiativă și autorități locale care cred în educație. Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, a povestit pentru Școala 9 cum a crescut dorința de implicare a copiilor în ultimii ani și cu ce noutăți vine evenimentul din acest an.
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
