
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Alegerea facultății reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă majoritatea elevilor de liceu din România. 8 din 10 liceeni sunt convinși încă din clasa a IX-a că vor să urmeze studii universitare, dar mai bine de jumătate nu au idee spre ce domeniu, arată un studiu realizat de Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București. Chiar și în clasa a XII-a, 25% dintre elevi nu au încă o viziune definitivă cu privire la facultatea pe care s-o aleagă. Școala9 a vorbit cu studenți români, în țară sau în străinătate, care consideră că au luat cea mai bună decizie.
Sistemul educațional are alocat pentru anul acesta 2,1% din PIB. Este al 12-lea an consecutiv în care învățământul nu primește cei 6% promiși prin legea educației. „Probabil că cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin Educație”, a declarat fostul ministru al educației Mircea Miclea într-un interviu pentru Euronews, ca un comentariu la faptul că armata a primit 2,5% din PIB. Ministrul în funcție Ligia Deca a calificat bugetul din acest an drept „acoperitor”. Va primi însă educația vreodată 6% din PIB? Jurnalistul specializat pe economic Daniel Ionașcu explică modul în care se împarte bugetul și către ce se duce de fapt grosul banilor: pensii și salarii.
„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.