„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
Andrei, 44 de ani, s-a mutat în Franța, în septembrie 2014, cu soția și fiica lor, care abia terminase clasa zero în țară. Bărbatul povestește pentru Școala9 cum e viața pe băncile unei școli private din sudul Franței.
“Aici toți copiii sunt elevi, nu contează culoarea pielii, de unde vine, cine sunt părinții”, spune Andrei, despre politica de egalitate a unei țări care vineri, 16 octombrie, a suferit o tragedie: un profesor a fost decapitat în apropierea liceului de un extremist, fiindcă le arătase elevilor caricaturile cu Profetul Mohamed, realizate de Charlie Hebdo.
Printr-o scrisoare comună, 13 reprezentanți ai cultelor religioase cer ca religia să poată fi aleasă ca disciplină la Bac, potrivit Edupedu. De asemenea, cer eliminarea sintagmei „orientare sexuală” din textul legii și noțiunea de diversitate să nu mai fie promovată de profesori. În ceea ce privește înscrierea la ora de religie printr-o cerere, cultele consideră că stabilirea unei perioade specifice în care să se facă asta „ar putea crea confuzie și noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de religie”. De la modificarea modalității de alegere a religiei acum șapte ani, numărul elevilor care frecventează această oră a scăzut cu 15%.