Până acum doi ani, Ionuț Stan ajuta romii care cerșeau pe stradă, în Franța, să se angajeze și să-și găsească o casă. A revenit acasă și, prin asociația Gipsy Eye pe care a fondat-o când era student, ajută copiii romi din satul ieșean Cozmești să nu abandoneze școala. Munca lui e cu atât mai grea cu cât nu luptă doar cu sărăcia, ci și cu discriminarea. „Toată lumea le spune: să fii rom înseamnă să fii hoț, să fii rău. Noi le spunem: rom înseamnă tradiție, înseamnă că ai o limbă a ta, că poți să faci orice în viață dacă muncești.” De Ziua Internațională a Romilor, sărbătorită anual pe 8 aprilie, vă prezentăm povestea unui luptător pentru drepturile lor.
Părinții își fac viză de flotant sau își închiriază apartamente ca să poată să își înscrie copiii în școlile mai bine cotate. Asta duce la supraaglomerarea lor. De pildă, în 1500 de școli din țară, 800 de mii de elevi învață în două schimburi. Există și 26 de școli în România în care se învață în trei schimburi. Jurnalista Școala 9 Florinela Iosip i-a întrebat pe reprezentanții partidelor politice prezenți la dezbaterea Societății Academice din România, dacă ei consideră că părinții ar trebui să aibă libertatea de a alege școala pentru copiii lor.
Artistul Alexandru Ghilduș avea 37 de ani la Revoluție. Skaterul Răzvan Popescu nici nu era născut. Cei doi nu se cunosc, dar au ceva în comun: Alexandru Ghilduș a realizat Memorialul Renașterii, cunoscut popular drept „cartoful” din Piața Revoluției, loc unde lui Răzvan Popescu îi place să facă trick-uri.
Dar de la ultima renovare a monumentului, skaterii nu mai au voie să se dea acolo. Și locul unde s-a câștigat libertatea are restricții. I-am provocat pe Răzvan Popescu și pe Alexandru Ghilduș la o dezbatere, la distanță, despre libertate și ce înseamnă ea astăzi, la 31 de ani de la câștigarea ei. Totul în jurul unui simbol, pe care unul îl numește Memorialul Renașterii și altul „cartof”.