În această săptămână, elevii de clasa a VI-a au susținut evaluarea națională. Urmează cei de clasa a IV-a și apoi cei de clasa a II-a. Nu vor primi note în catalog, nu se fac clasificări ale elevilor în urma rezultatelor, nu trebuie făcute ore de meditații înainte, cum se practică la clasa a VIII-a și la Bac. Rezultatele le primesc părinții și cadrele didactice care pot realiza apoi un plan individualizat de învățare. Profesorul Bogdan Cristescu, director în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, adică instituția care a gândit și implementat aceste examene, a explicat pentru Școala 9 ce ar trebui să știe un copil la final de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce sunt atât de importante aceste testări.
Printr-o scrisoare comună, 13 reprezentanți ai cultelor religioase cer ca religia să poată fi aleasă ca disciplină la Bac, potrivit Edupedu. De asemenea, cer eliminarea sintagmei „orientare sexuală” din textul legii și noțiunea de diversitate să nu mai fie promovată de profesori. În ceea ce privește înscrierea la ora de religie printr-o cerere, cultele consideră că stabilirea unei perioade specifice în care să se facă asta „ar putea crea confuzie și noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de religie”. De la modificarea modalității de alegere a religiei acum șapte ani, numărul elevilor care frecventează această oră a scăzut cu 15%.
Școala 9 a vorbit cu șase tineri născuți după anul 2000 despre cum se poziționează față de dreptul de a vota. Trei dintre ei încă nu pot vota, pentru că sunt minori, dar fac apel la adulți să-și exercite acest drept și pentru ei la alegerile parlamentare din 6 decembrie. „Nu există vot greșit“, crede Crina. Are 17 ani, iar recent a fost infectată cu COVID și a folosit această perioadă de carantină ca să se informeze mai mult despre candidați. „România e ca o mașină de jucărie pe care părinții ne-au dat-o nouă să o reparăm“, spune și Ștefania de 15 ani.