Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Proiectele pentru noile legi ale educației, pentru învățământul preuniversitar și cel universitar, urmează să intre la vot în plenul Parlamentului la sfârșitul lunii aprilie, după o serie de dezbateri-maraton în Comisia de învățământ. Școala 9 vă prezintă cele mai importante propuneri de modificare a legilor făcute de profesori, elevi, părinți, culte religioase și minister.
Tăcerea președintelui Klaus Iohannis din ultima săptămână este inexplicabilă, cu atât mai mult cu cât acestea au marcat o întoarcere la 180 de grade a setului de principii care a stat la baza elaborării proiectului prezidențial România Educată, în baza căruia profesorul de fizică a obținut un nou mandat de președinte. Se va limita președintele la un mesaj formal pentru elevi și profesori în prima zi de școală?