Rafly a venit din Indonezia să studieze Jurnalism la Cluj-Napoca, prin intermediul uneia dintre bursele oferite de Guvernul României tinerilor din țările non-UE. Acesta povestește, în limba română, cum a fost călătoria sa educațională la noi, de la proceduri și cum se descurcă cu banii până la cum l-au lovit diferențele culturale. „Nu e pentru cei slabi de inimă”, poate da în scris tânărul indonezian. (Scroll down for English version)
Pentru cei norocoși care nu au de dat Bacul în a doua sesiune, e încă vacanță, deci relaxare, timp petrecut cu prietenii pe malul mării, în Costinești sau Vama Veche. Nu departe de ei sunt trei adolescente britanice care decid să sărbătorească în Grecia finalizarea examenelor de liceu. Le așteaptă o vară a petrecerilor, alcoolului și experiențelor sexuale. Ce ar putea merge rău? (Dacă vei continua să citești, SPOILER ALERT!)
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.