Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Expertul în educație Cristian Hatu a explicat pentru Școala 9 cum nerespectarea unor reguli sociale își poate avea rădăcina în modul în care se predă matematica și în învățatul mecanic. Când elevul uită formula, cheia de înțelegere, nu mai știe să rezolve probleme care ar trebui să fie logice. „Ca o consecință a faptului că nu își mai amintesc regulile matematice, își zic: regulile astea n-au nicio logică. Or mărind cercul, asta conduce la o raportare proastă la reguli”, crede Cristian Hatu. Prin proiectele dezvoltate în cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, expertul a format profesorii de fizică și chimie din țară să își schimbe modul de predare - cu creta în mână, de la tablă – și să adopte metoda investigației.
O nouă cercetare realizată de psihologi de la Universitatea din Bath, Marea Britanie, demonstrează efectele pozitive pe care studierea unui instrument muzical le are asupra capacităților cognitive, de la conducerea unei mașini și traversarea unui drum, până la găsirea unei persoane într-o mulțime sau privitul la televizor.