Schimbare, reformă, nou. Toate sunt privite de pe margine și apoi începe „lătratul” general. Profesorii de Școala 9 Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează categoriile comentatorilor, autointitulații experți în educație, apoi cei care cred că au expertiza necesară pentru a comenta doar pentru că au fost și ei elevi. Urmează incomozii, practicienii conștienți că este nevoie de schimbare și mai sunt și tăcuții, cei care nu înțeleg nimic din ce se întâmplă, obedienții.
Cu o experiență de 17 ani la catedră, psihoterapeuta și profesoara Carmen Neagu a scris un ghid de supraviețuire pentru dascăli. La început de carieră aceasta a avut momente în care nu mai voia să meargă la școală și depresia începuse să se instaleze. A vrut să împărtășească din experiența ei prin care a transformat „supraviețuitul” în „trăit” în volumul ce va ajunge la public luna viitoare. Profesoara va începe și o serie de întâlniri cu colegii ei, față în față și online, pentru a le explica mai multe despre resursele din carte.
Anul ăsta au susținut examenul de titularizare de trei ori mai mulți candidați decât posturi. Doar jumătate au luat media peste 7 necesară să prindă un contract pe perioadă nedeterminată. Concurență e mai ales pe catedrele umaniste, în timp ce la științe rămân locuri neocupate. Oricum, criza de profesori se simte nu doar în statistici, ci și în sălile unde candidații își primesc repartiția, după o procedură neschimbată de zeci de ani. Am fost în București la mai multe ședințe publice și am vorbit cu profesorii despre asta. Chiar și cei mai tineri dintre ei spun că „mai sunt multe lucruri de pus la punct până la a ne gândi cum ne titularizăm digital”.