Imaginați-vă o cină cu profesori, parlamentari, lideri de sindicat, conducătoare de organizații studențești, activiste din societatea civilă, specialiști în drepturile elevilor și actrițe care dezbat condiția educației în România. Acesta este formatul piesei „Ce e de făcut? Efecte ale măsurilor de austeritate din educație”, sub coordonarea regizorilor Bobi Pricop și David Schwartz, din care publicăm un fragment.
Aprilie este luna în care majoritatea școlilor și-au planificat Săptămâna verde, cinci zile de activități de educație pentru mediu. Anul trecut, potrivit datelor Ministerului Educației, o clasă a participat în medie cam la trei activități. Nelipsit de critici - profesorii că nu au pregătirea, resursele și că îi îngroapă în hârtii, părinții că le golește buzunarele - programul vine să pregătească generații mai conștiente cu privire la mediu și sustenabilitate. Cum poate să facă asta? Ne-a răspuns Alex Arhire, training arhitect la organizația Viitor Plus, care de altfel a realizat și un ghid complet de activități gratuite pe care le pot face profesorii, indiferent de materia pe care o predau.
REZOLVAT. Baletul nu e doar pentru fete, mașinile nu sunt doar pentru băieți, iar educația despre echitate nu transformă copiii în altceva, ci doar le dă voie să fie cine sunt - asta le-a tot repetat cercetătoarea Irina Ilisei în 2022, când a lansat, alături de mai multe autoare, ghidul egalității de gen, celor - puțini, e drept - care s-au opus manualului. Între timp, profesori din țară le trimit mesaje de mulțumire și le vorbesc despre câtă nevoie aveau de îndrumare pentru a nu mai perpetua printre elevii lor prejudecățile cu care au crescut.