În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Cum ar fi dacă profesorii nu s-ar trezi în septembrie față în față pentru prima oară cu o clasă plină de elevi, cu o cancelarie pe care nu o cunoaște, cu o comunitate plină de provocări? Ce-ar fi dacă ar avea un antrenament înainte, ar merge prin comunitate, ar vorbi cu toți oamenii, cu părinții copiilor, dar și cu autoritățile? Un astfel de model implementează Teach for Romania în fiecare vară.
Sunt Bianca, elevă în clasa a 11-a. Nu fumez și n-am încercat niciodată marijuana. Dar țigările, alcoolul și drogurile sunt peste tot în jurul meu, la cei de vârsta mea. „De plictiseală și pentru anturaj”, mi-au motivat mulți. Am aflat de la prieteni că să faci rost de iarbă e infinit mai ușor decât să furi un 5 la fizică. Am vorbit cu psihoterapeutul Viorel Roman de la clinica Aliat Teen, care lucrează cu adolescenții care se confruntă cu adicțiile, pentru a afla ce te duce către primul „cui” și cum poți să te ferești.