Să fii profesor la țară sau în urbanul mic e cu totul altă poveste decât a fi profesor în școlile bune de la oraș. Avea să vadă cu ochii ei asta, acum șapte ani, profesoara de română Ivona Munteanu, când a ajuns la Budești, Călărași. Primul ei an la catedră. Spune că dacă n-ar fi fost rețelele de profesori ale unor ONG-uri, probabil ar fi renunțat. Am discutat la REZOLVAT despre „singurătatea profesorilor” și burnout-ul din educație, dar și despre posibile soluții.
Concerte, petreceri în cluburi, sport în aer liber, cluburi de carte, oameni noi la fiecare colț. În orașele mari pare că se întâmplă mereu ceva pentru tineri. Dar cum e să fii tânăr la sat sau într-un oraș mai mic din Europa? Ne spun cinci tineri din Germania, Țările de Jos și Marea Britanie.
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.