Profesorii voștri v-au povestit vreodată cum au făcut ei o boacănă în școală? V-au spus despre dascălii lor și relația pe care au avut-o cu ei? Două profesoare, una din Reghin, Mureș, și cealaltă din Galați, au pus la cale proiectul „Smart&kind learning community” și au pus laolaltă cadre didactice și copii într-un alt cadru decât cel obișnuit. Au făcut împreună ateliere de dezbatere, de empatie și de organizare a unui eveniment. Toate cu scopul de a lega și mai mult comunitatea și de a forma „mici lideri”.
O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
20 de ani. Acesta este o perioadă de timp realistă în care România poate să aibă rezultate bune la testările PISA, crede Dragoș Iliescu, specialist în evaluare psihologică și educațională. Țara noastră s-a clasat pe penultimul loc în Europa, surclasând doar Bulgaria, la ultima evaluare a cărei rezultate au fost anunțate în această săptămână. Autorul cărții „Testarea standardizată în educație” arată măsurile esențiale ce trebuie luate pentru a scădea procentul de analfabetism funcțional din România, unele deja incluse în noua lege a educației.