În timp ce virusul a curmat viețile celor mai în vârstă, tinerii vor resimți efectele în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar. Specialiștii previzionează că și economia va suferi de long COVID (n.r. COVID pe termen lung), iar fiecare generație va purta cicatrici diferite, scrie IMFBlog.
Papa Francisc a transmis un mesaj video în cadrul evenimentulul Global Compact on Education care a avut loc la joi, 15 octombrie. Suveranul Pontif subliniază faptul că educația este antidotul natural al culturii individualiste și că este nevoie de o regândire a școlii, astfel încât să transmită valori potrivite lumii în care trăim. Papa Francis a reluat ideea „culturii deșeurilor”, tradusă ca fiind goana după material care distruge „fără cap și fără inimă” resursele Planetei, pe care o blamează.
„Educația este una dintre căile cele mai eficiente pentru a umaniza lumea și istoria”, a mai spus Suveranul Pontif, la întrunirea de la Pontificia Università Lateranense. Școala 9 redă fragmente din discursul său.
Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.