Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Papa Francisc și-a arătat în această săptămână susținerea pentru parteneriatul civil între persoanele de același sex. Între timp, în România, Curtea Constituțională trebuie să se decidă în câteva zile asupra unei modificări legislative care interzice popularizarea ideologiei de gen în școli și universități. Școala 9 a vorbit cu Cristian Vasile Lungu, senatorul PMP care a inițiat legea și care recunoaște că el și juriștii săi au creat o definiție proprie pentru „ideologia de gen”.
Platforma de streaming educațional SuperȘcoala le dovedește elevilor că pot să-și ia propriile decizii în ce privește procesul de învățare. La ce oră și de unde studiază, când iau o pauză și cu ajutorul cărui profesor aprofundează materia de la clasă. Au, de pildă, posibilitatea să urmărească lecții video predate de același cadru didactic din școala primară până în ultimul an de liceu. Platforma lansată în 2021 o folosesc inclusiv copii cu cerințe educaționale speciale și elevi români din diaspora. Proiectul SuperȘcoala a fost unul dintre finaliștii competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.