De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, tot mai mulți profesori ruși sunt amendați, forțați să-și dea demisia sau chiar arestați pentru că nu susțin propaganda pro-război din instituțiile de învățământ, scrie ziarul independent rusesc The Moscow Times. De cele mai multe ori, chiar elevii sunt cei care contribuie la persecutarea cadrelor didactice. Își înregistrează profesorii și apoi îi denunță autorităților. Este și cazul unei profesoare de limba engleză din republica rusă Bureatia, care a fost amendată cu 40.000 de ruble (618 dolari) după ce a susținut în fața elevilor un discurs plin de empatie față de ucraineni.
„Studiul“ publicat, luni, de sindicatele din educație ale Federației „Spiru Haret“ despre percepția cadrelor didactice legată de vaccinarea împotriva COVID - 19 nu respectă regulile de bază ale unei cercetări sociologice. Așadar, rezultatul care arată că 56,3% nu vor să se vaccineze nu este reprezentativ pentru cei peste 200 de mii de profesori din România, explică sociologii Mircea Kivu și Cătălin Stoica. Mai mult, aceștia spun că modul în care a fost formulată întrebarea e posibil să le fi sugerat răspunsul respondenților.
Profesorii și învățătorii simt că rezistența elevilor pentru a parcurge un text a scăzut semnificativ în ultimii 4 ani, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de publicația americană de educație EdWeek. Deși cercetarea nu răspunde și la întrebarea „de ce?”, vinovate, cel mai probabil, cred specialiștii din educație, sunt pandemia de COVID-19 și dispozitivele tehnologice care concurează pentru atenția elevilor. Cu un attention span al copiilor din ce în ce mai scăzut, profesorii simt că a devenit o provocare să-i mențină implicați în lectură o perioadă mai mare de timp. Care sunt soluțiile?