Simona Voinescu este unul dintre cei 95 de directori care la începutul anului școlar și-au dat demisia, majoritatea din cauza salariilor. „Câștigam mai puțin cu o mie de lei decât o învățătoare”, spune fosta directoare, care anul trecut primea titlul „Directorul anului pentru antreprenoriat” din partea Asociației Valori în Educație. În ultimii 11 ani, aceasta a digitalizat toată Școala gimnazială Popricani din Iași, a crescut rata de promovare la Evaluarea Națională la peste 93% și a achiziționat echipamente IT de aproape jumătate de milion de lei. Spune însă că nu mai putea continua cu un salariu „de vânzător în supermarket”: „M-am simțit umilită!”
Cristina Bărbosu-Ene (42 de ani), profesor de Limba și literatura română la Școala Gimnazială Sihlea din județul Vrancea, a început să schimbe metodele de predare ca să crească motivația elevilor. A făcut câteva schimbări simple, dar ale căror efecte s-au văzut imediat. Elevii ei au început să fie mai atenți la ore și mai autonomi în învățare.
A fi bogat reprezintă adesea un avantaj pentru a fi admis la o facultate de prestigiu din SUA, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Harvard. 1 din 6 studenți face parte 1% cele mai bogate familii din SUA. Așadar, aproape 17% dintre studenții colegiilor americane de top vin din familii de milionari, arată publicația The New York Times. De ce ridică acest lucru probleme de inechitate? Pentru că acestea sunt colegiile ai căror absolvenți ajung să aibă un cuvânt de spus în politica americană.