Adrian Săvoiu este profesor de română din anul 1978. Viața și cariera lui se împart într-un dihotomic „înainte și după 1989”. A trăit Revoluția pe viu și experiența l-a marcat profund, astfel că și-a dedicat următorii 31 de ani din viață povestindu-le elevilor ce a însemnat regimul în care nu exista libertatea cuvântului. În acest an a lansat și cartea „Dincoace de Cortina de Fier. Amintiri”.
Aproape 117.000 de elevi susțin astăzi prima probă scrisă din cadrul examenului de Bac, cea la Limba și Literatura Română. Candidații au avut de rezolvat varianta 6. La primul subiect au primit un fragment din „Doamna Elena Cuza” de Nicolae Iorga și la cel de-al doilea un text din „Întunecare”, de Cezar Petrescu. Primele două subiecte sunt identice pentru profilurile Real și Uman. Ultimul subiect le cere elevilor un eseu, cu caracteristici diferite pentru cele două profiluri, plecând de la o comedie studiată.
Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.