Vă amintiți de prima scrisoare adresată lui Moș Crăciun? Sau poate lui Moș Gerilă? Destinatarul este diferit în funcție de epoca în care ați copilărit, dar oricum, și unul și celălalt aveau aceleași calități: dărnicia și bunătatea. Vă mai amintiți versurile „Moș Crăciun/Gerilă, toți îmi spun/ Că ești darnic și ești bun.”? Lui, Moșului celui darnic și bun, îi scriam una dintre primele scrisori, cu evident caracter persuasiv, scopul fiind de a-l convinge că merităm să primim de la el lucrurile dorite: dulciuri, portocale, o mașinuță chinezească sau o păpușă de la „Arădeanca”, poate un pulover cu Mickey Mouse, un telefon, un joc Nintendo și/sau ce o mai fi fost la modă în vremea copilăriei noastre.
O publicație locală mi-a propus să scriu, pentru suplimentul cultural al lunii septembrie, un text despre prima mea zi de școală, pe care să-l însoțesc cu o fotografie sugestivă din perioada în care eram elevă. Am acceptat fără să stau pe gânduri, spunându-mi că nu poate fi greu (și mi-am amintit de compunerile cu acest titlu pe care obișnuiam să le primim, sistematic, în clasele I-VIII).
Suedia este una dintre puținele țări ale lumii care le oferă elevilor posibilitatea să studieze limba maternă în școală, ca opțional. Andreea Dahlquist predă în 15 școli din Malmö, acolo unde sunt elevi români care nu vor să-și uite limba. În cei aproape șase ani în școala suedeză, Andreea și-a perfectat modul de a preda, astfel încât niciun copil din clasa ei să nu rămână în urmă. Asta e filosofia școlii din țara scandinavă, să-i aducă pe toți copiii la nota 5. Și de acolo construiesc.