Din primul său an de predat, Alexandra Chirea și-a dat seama că, pentru a se înțelege cu elevii, trebuie să le vorbească pe limba lor. I-a cumințit până și pe cei care deranjau constant orele de curs pentru că a știut să-i asculte, iar copiii au observat asta. 14 ani mai târziu, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză care predă acum la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, o „curățenie” pe care cadrele didactice să o facă printre ele și o îmbunătățire a modului în care se ocupă de elevi. „Cred că ar trebui să fim cu toții dați afară și să începem să angajăm de la zero”, spune profesoara.
În 2021, Școala Gimnazială nr. 1 din Curcani, județul Călărași, a devenit singura școală din mediul rural inclusă într-un program de pilotare curriculară la nivel național. Ce a urmat a fost o transformare care a pus copilul, nu doar elevul, în centrul sistemului.
Informatica e una dintre materiile pentru care se găsesc greu profesori bine pregătiți, iar un motiv este prăpastia dintre salariile din învățământ și cele din industria IT. Anul trecut, la titularizare, în patru județe, n-a venit la examen niciun candidat. Dintre cei care au participat, aproape 80% nu au reușit să ia peste nota 7, nota minimă pentru a obține un post de titular în învățământ. Proiecția nu e optimistă - până în 2050, peste 75% dintre profesorii de astăzi se vor pensiona. Și pentru a înțelege mai bine tabloul actual, cei care sunt astăzi în pragul pensiei sunt discipolii lui Grigore Moisil.