Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
În această săptămână, în cadrul rubricii „Educația în lume”, mergem în Siria, unde ajutoarele din Marea Britanie îi ajută pe copiii care au trecut prin război să rămână la școală. Apoi ajungem în Malawi unde se construiesc în timp record școli printate 3D. În Singapore, parlamentarii vorbesc despre extinderea orelor în care se discută despre ce înseamnă „atingere bună și atingere nepotrivită” la nivel preșcolar. Iar în Argentina se văd deja roadele împărțirii de calculatoare gratuite copiilor acum zece ani.
Primul copil venit pe lume în noaptea dintre ani a fost născut de o fată de 15 ani. În 2019 au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor. Aproape una din trei mame sub 20 de ani nu a terminat patru clase. Dacă România nu va dezvolta o strategie, coerentă și finanțată corespunzător, pentru combaterea fenomenului de mame minore, vom continua să condamnăm anual mii de fete și de nou-născuți la sărăcie și marginalizare, arată un raport publicat vineri de UNICEF și Asociația SAMAS.