Familia Popescu, care locuiește de șase ani în Suedia, de când fiul lor Andrei era în clasa zero, au povestit pentru Școala9, cum este sistemul de învățământ în țara care i-a adoptat. Obișnuiți cu fondul clasei, românilor nu le-a venit să creadă că totul este gratuit acolo și că toți copiii primesc o masă caldă. Nu le-a venit să creadă nici că există o școală fără teme, pentru care e mai important să-i învețe pe copii cum să stea la coadă sau să recicleze.
Prima generație care a făcut clasa zero este și prima care va susține evaluarea națională după un an întreg de pandemie, cu ore mai mult online. O elevă de liceu din Buzău a întrebat 150 de colegi de clasa a opta, de la școli din tot județul, dacă se simt pregătiți pentru examene, cum a decurs pregătirea în online și ce soluții văd ei pentru a recupera materia. Nu este un studiu sociologic realizat după rigori științifice și nici nu are un eșantion reprezentativ. Este însă o oglindă a felului în care o parte din elevi văd școala în pandemie, care le sunt fricile și speranțele.
Posibilitatea ca liceele de top din țară să organizeze examene de admitere a stârnit discuții aprinse la nivel naţional, atât în rândul profesorilor, cât şi al părinţilor. Trei directori de colegii naționale explică, într-un dialog cu Școala 9, că subiectele prea ușoare de la Evaluarea Națională îi obligă la propria selecție. Între timp, aproape trei mii de persoane au semnat o petiție prin care acuză că noua propunere din Educație „încurajează meditaţiile cu profesorii din colegii”.