Ce rămâne după o viață de muncă alături de elevi? În unele aspecte, sinceritatea. Profesoara de matematică Dorina Jugureanu recunoaște că a fost formată într-un sistem de educație vechi, cu bune și rele. De pildă, îi pare rău că i-a luat mult să se scuture de lecția „nu vorbi neîntrebat”, pe care a prins-o și ea la școală. Ea a istorisit pentru Școala 9 o istorie care integrează destinul mai multor colege și colegi și a unor generații de elevi care astăzi la rîndu-le au copii și se uită la școală cu nostalgie și realism.
A terminat Colegiul de Informatică „Tudor Vianu” în comunism, când abia apăruseră PC-urile. A fost printre puținii olimpici la informatică ai țării, iar părinții săi au lucrat amândoi la Centrul de calcul înființat de Grigore Moisil. S-a angajat la Google în SUA în anii 2000, deși nu știa nimic atunci despre companie. S-a întors în țară fiindcă și-a dat seama că vrea să predea într-un loc unde să facă o diferență. De 13 ani pregătește elevi care ajung printre primii pe țară în fiecare an. Crede că România e pe bune tare la informatică și că lucrul ăsta trebuie încurajat. Într-un interviu pentru Școala 9, Cristian Frâncu vine cu o opinie contrară percepției generală despre sistemul de educație românesc: „E unul bun. Cine spune altfel nu are comparație!”.
Proba practică a examenului de titularizare s-a încheiat, iar cea scrisă va avea loc pe 13 iulie. Mirela Ștețco, director de training la ONG-ul Teach for Romania, explică, pentru Școala 9, de ce examenul de titularizare nu evaluează cu adevărat competențele necesare profesiei și cum ar putea angajarea în învățământ să fie reformată. Prin pregătire și evaluare adecvată, ar ajunge la performanță atât cadrele didactice, cât și elevii. Experții din societatea civilă au venit cu propuneri pentru noua lege a educației iar din această toamnă, în fiecare școală va fi înființată o comisie pentru mentorat didactic și formare în cariera profesională, potrivit noului Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar - ROFUIP.