Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
În laboratoare cu computere de ultimă generație, elevii învață folosind drone sau realitatea virtuală. În clubul liceului, două echipe își pregătesc roboții pentru un concurs, iar puștii de clasa a V-a fac primii pași în programare avansată. Școala 9 a fost la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, a cărei directoare, Adina Romanescu, crede în adaptarea educației la tehnologia de azi, dar și la nevoile de dezvoltare personală a elevilor. Împreună cu echipa ei de profesori a dezvoltat în ultimii ani mai multe proiecte cu fonduri europene de peste 1 milion de euro.
Nesfârșitele dezbateri pe tema direcțiilor de reformă ce ar trebui susținute de noile legi ale educației au avut și câteva rezultate notabile: o înțelegere mai profundă a dezechilibrelor sistemice, o definire mai evidentă a intereselor divergente care blochează de ani de zile restartarea sistemului, o implicare sporită a societății civile și a mediului de afaceri în generarea de soluții strategice funcționale pentru educație. Iată experiența noastră cu profesorii pe care îi susținem în comunitățile dezavantajate.