Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.
O învățătoare din Budești nu lasă niciun elev să plece din clasa a patra fără să știe să scrie și să citească. La școala din Curcani, focusul este să-i ducă pe elevi de la nota 3 la 7 și, cu o regândire a programei și colaborare în cancelarie, reușesc. Două profesoare de la Liceul „Danubius” din Călărași formează tineri jurnaliști, le oferă un spațiu să se exprime și le cresc încrederea în sine. Toate sunt adunate din Caravana9, care a dus proiectul de jurnalism de soluții REZOLVAT la Călărași.
După un an și jumătate de pandemie, țările lumii caută soluții pentru a face școlile mai sigure împotriva amenințării Covid. Cele mai multe state europene vor să-i aducă pe toți copiii la școală în noul an, cum este Italia care pregătește un program pentru transport în comun adaptat orarului școlii. În Marea Britanie, profesorii vor clase mai bine ventilate. Iar în India, copiii care au devenit orfani în pandemie vor primi o sumă lunară până împlinesc 25 de ani și educație gratuită. Mai puțin norocoase, țări precum Mozambic, care se zbat de ani de zile în sărăcie, nu știu cum aducă mai mulți copii la școlile puține și adesea greu accesibile.
Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
