
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Școala 9 organizează astăzi, de la ora 15.00, dezbaterea online „Profesorii și disciplina”, la care este invitat și Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Evenimentul poate fi urmărit pe Facebook. Vom vorbi despre cum pot fi rezolvate abaterile disciplinare ale cadrelor didactice împreună cu: Cornelia Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Andreea Ionescu, fondatoare a Grupului civic „Părinții cer schimbare”, Antonia Pup, editorialistă Școala 9 și activistă în domeniul educației și Rareș Cotoi, secretar executiv al Consiliului Național al Elevilor.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.