
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Cum arată succesul într-o sală de clasă de la țară? Cum poate un profesor să vadă dincolo de paradigma predare-învățare și să îi sprijine pe elevii săi să devină cu adevărat cea mai bună versiune a lor? Sunt tutore Teach for Romania în al doilea an și te iau cu mine într-o vizită la clasă, pentru a-ți arăta cum poate arăta sprijinul real oferit unui profesor dintr-o școală vulnerabilă.
După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.
Tăcerea președintelui Klaus Iohannis din ultima săptămână este inexplicabilă, cu atât mai mult cu cât acestea au marcat o întoarcere la 180 de grade a setului de principii care a stat la baza elaborării proiectului prezidențial România Educată, în baza căruia profesorul de fizică a obținut un nou mandat de președinte. Se va limita președintele la un mesaj formal pentru elevi și profesori în prima zi de școală?