
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.
Artistul Alexandru Ghilduș avea 37 de ani la Revoluție. Skaterul Răzvan Popescu nici nu era născut. Cei doi nu se cunosc, dar au ceva în comun: Alexandru Ghilduș a realizat Memorialul Renașterii, cunoscut popular drept „cartoful” din Piața Revoluției, loc unde lui Răzvan Popescu îi place să facă trick-uri.
Dar de la ultima renovare a monumentului, skaterii nu mai au voie să se dea acolo. Și locul unde s-a câștigat libertatea are restricții. I-am provocat pe Răzvan Popescu și pe Alexandru Ghilduș la o dezbatere, la distanță, despre libertate și ce înseamnă ea astăzi, la 31 de ani de la câștigarea ei. Totul în jurul unui simbol, pe care unul îl numește Memorialul Renașterii și altul „cartof”.
Viitorul profesiilor din educație devine incert. În Statele Unite, studenții și absolvenții se orientează spre alte cariere decât cele din învățământ, din cauza salariilor tot mai mici și a temerii de COVID. În același timp, profesorii cu experiență din Marea Britanie vor să renunțe la catedră în următorii ani, pentru că nu se simt apreciați. Din Spania primim o veste bună: trei adolescente au determinat UE să schimbe niște rânduri de pe site-ul instituției, unde se pune egal între refugiați și teroriști. Și câteva soluții găsite de Germania pentru ca elevii să recupereze materia pierdută în școala online.