
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Într-un sat multietnic din județul Mureș, cu sărăcie, analfabetism și migrație sezonieră, abandonul școlar se rezolvă cu un mix de soluții sociale și educaționale.
Alexandru Bulgariu, elev în an terminal la Liceul Teoretic „C. A. Rosetti” din București, este unul dintre adolescenții implicați în cauza protecției mediului. Din generația Gretei Thunberg, liceanul a participat la proiecte de reciclare și ecologizare, de plantare de copaci și încearcă să atragă atenția în rândul colegilor săi cu privire la poluarea fonică din București. „Când sunt la restaurant, să pot auzi liniștit muzica fără claxoane, înjurături sau motociclete”, definește Alexandru orașul ideal. Aproape 60% dintre cei de vârsta sa s-au declarat extrem de îngrijorați cu privire la schimbările climatice, într-un sondaj realizat în 2021 de publicația medicală The Lancet.
Aproape un sfert dintr-o generație de copii de la țară se pierd pe drum în primii opt ani de școală. Adică un sfert nu mai ajunge la liceu. Despre școlile de la țară se știe că au toaleta în curte, că sunt prost dotate și au rezultate slabe la evaluările naționale. Sunt însă și școli din rural cu profesori dedicați, care dezvoltă proiecte și fac eforturi să-i ajute pe elevii lor să nu renunțe la educație. Cinci dintre aceștia au fost premiați în această săptămână de organizația Teach for Romania.