An de an, la examenele naționale, absolvenții se confruntă cu unele exerciții care le creează dificultăți. Unele au răspunsuri care par prea simple, altele necesită mai mult efort de gândit. Totuși, aceștia sunt itemii care fac adesea diferența între nota dorită și nota primită. Profesoara de limba și literatura română Beatrice Simion a identificat exercițiile care ar fi putut să fie capcane pentru elevi.
Inspectorii școlari ieșeni au decis, pentru al doilea an, să introducă teste inițiale la toate clasele și școlile din județ. Mai mulți profesori și sindicaliști reclamă că vor avea de scanat și încărcat sute de documente. „Ce relevanță au notele dacă nu le treci în catalog?”, se întreabă Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași (USLIP). Potrivit noii legi a educației, din 2027, toate evaluările și examenele naționale trebuie să fie standardizate și administrate digital.
În ultimele două module din clasa a 12-a, elevii merg la școală doar pentru disciplinele de Bac, trei zile pe săptămână. Mai mult, pot alege cu care profesor să se pregătească, astfel că se poate întâmpla ca patru ani să fi făcut româna cu cineva și în ultimele două module să se pregătească cu altcineva. Asta se întâmplă la un liceu care anul trecut a fost pe primul loc după rezultatele la examenul maturității - 9,29 media notelor și rata de promovabilitate de 99%. Sună a utopie, dar este realitatea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din capitală care a intrat într-un program-pilot care testează alte strategii de învățare, cu aprobarea Ministerului Educației. Sunt 34 astfel de școli în toată țara.