Suedia este una dintre puținele țări ale lumii care le oferă elevilor posibilitatea să studieze limba maternă în școală, ca opțional. Andreea Dahlquist predă în 15 școli din Malmö, acolo unde sunt elevi români care nu vor să-și uite limba. În cei aproape șase ani în școala suedeză, Andreea și-a perfectat modul de a preda, astfel încât niciun copil din clasa ei să nu rămână în urmă. Asta e filosofia școlii din țara scandinavă, să-i aducă pe toți copiii la nota 5. Și de acolo construiesc.
Criteriile de acordare a burselor de merit în școli și licee au provocat dezbateri ample, după ce ministerul a decis să acorde burse și primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor, nu doar celor care au peste 9,50. Ministrul Educației, Ligia Deca, a spus că în acest fel se va crea o „competiție sănătoasă” la nivelul fiecărei clase. Ada Roseti, specialistă în științele educației, e de părere că, deși există avantaje în asta, pe termen lung se va dovedi o măsură în dezavantajul copiilor.
Profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a căutat, într-o analiză pentru Școala 9, cauzele falimentului educațional. Faptul că nu știm ce vrem de la societatea noastră pe termen lung, concentrarea obsesivă doar pe vârfuri, pe talente și meteahna copiatului și plagiatului ne duc pe marginea prăpastiei, crede profesorul.