În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Suntem în punctul în care asigurarea calității în învățământ, și în învățământul superior, riscă să devină un slogan, consideră profesorul univ. dr. Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București. El a oferit publicației Școala 9 o amplă analiză despre ceea ce înseamnă universitatea românească modernă și criteriile de promovare. E o critică a actualelor aranjamente universitare, e un text esențial ce poate genera o polemică. Aceasta este prima parte.
Am publicat anul trecut peste 130 de articole despre școală și oamenii care gravitează în jurul ei. Iată cele care ne-au plăcut cel mai mult.