Cehia, Finlanda, Danemarca, Suedia, Austria, Belgia, Germania, Spania, Italia, Franța, Cipru, Polonia, Croația, Irlanda, Emiratele Arabe Unite, Anglia. Sunt țări în care părinții români cu dor de casă și-au dorit ca și copiii lor, unii născuți în străinătate, să poată citi în română. În aproape patru ani, Biblioteca Prichindeilor are 23 de locuri de întâlnire, în 16 țări.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Să-i faci pe copii să citească în era Tik Tok poate fi o provocare pentru mulți părinți. A fost și pentru Nicoleta Fotău care nu reușea să-l convingă pe fiul ei Antonio să deschidă vreo carte. Asta până când a început să scrie special pentru el. În 2018 i-a dat viață lui Titi, primul erou al vieții de zi cu zi care să-i facă pe copii să se regăsească în cărți. Apoi, inspirată de cei mici, a făcut personaje din „Nu vreau” și „Nu pot”.