Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/
Trei sferturi dintre adolescenți și tineri sunt preocupați de schimbările climatice, poluare și în general de problemele de mediu, arată zeci de studii făcute în diferite state, inclusiv în România. Asta pentru că au conștientizat că ei vor prinde în viitor cele mai urâte efecte ale lor. Școala 9 a vorbit cu patru liceeni implicați în acțiuni de protejare a mediului despre ce îi mână pe ei în a face parte dintr-o mișcare globală a tinerelor generații, dar și despre eco-anxietate, un concept nou, dar tot mai comun, care descrie teama de un viitor poluat.
Aproape jumătate dintre părinții britanici publică cu regularitate imagini și videoclipuri cu copiii lor, pe rețelele de socializare, încă din primele luni de la naștere. Obiceiul a devenit atât de comun încât a fost botezat „sharenting” (share - a împărtăși + parenting). Specialiștii avertizează însă că expunerea online vine cu anumite riscuri și sfătuiesc părinții să-și ia anumite măsuri de precauție.
Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.
