Radu Vancu (44 de ani), scriitor
„Poate Estera”, de Katja Petrowskaja
„Moscoviada”, de Iuri Andruhovici
Recomand din toată inima două cărți care, pe lângă faptul că sunt grozave ca literatură, te ajută să înțelegi mai bine și „cum poate cineva să fie ucrainean”, ca să-l parafrazez pe Montesquieu. Sunt amândouă cărți de proză (deși există și poete și poeți de primă mână în Ucraina), întrucât îmi închipui că proza are (ca întotdeauna) mai mulți cititori.
Aș începe cu povestirile Katjei Petrowskaja din „Poate Estera”: sunt scurte, pot fi citite și deodată, cum ai citi un roman, sau pe sărite, în pauze de școală sau de lucru, când ai câte un sfert de oră sau o jumătate de oră libere; și, mai ales, sunt un amestec de melancolie slavă și de umor est-european, de lirism și de ironie, descriind o țară care e mereu distrusă și mereu are forța să reînvie.
O țară exasperată deopotrivă de propriul trecut și de propriul viitor - și, în același timp, îndrăgostită de amândouă. (Și Ucrainei, îți spui citind-o, i se aplică acel vers teribil al lui Bacovia: „O, țară tristă, plină de humor.”)
A doua carte e romanul lui Iuri Andruhovici, „Moscoviada” - în el, un student ucrainean care trăiește la Moscova se rătăcește în catacombele de sub Kremlin și e capturat de agenții unor servicii secrete care cresc armate de șobolani. Ce se întâmplă mai departe e un fel de Bulgakov de cartoons, dar niște desene animate întunecate și grotești, o epopee bufă și sarcastică în care sunt făcute țăndări mitul Kremlinului, mitul Moscovei și mitul Rusiei. Un „good bye, Russia!” scris de un ucrainean - cât se poate de adecvat cu spiritul vremurilor de azi.
Marius Chivu (43 de ani), scriitor și cronicar literar
„Armata mea de cavalerie. Povestiri din Odesa”, de Isaac Babel
Născut în ghetoul evreiesc din Odesa, a făcut studii economice la Kiev, apoi a ajuns pe front în războiul împotriva Poloniei. În 1939, denunțat de NKVD pentru vina de a-l fi denigrat pe Stalin, a fost închis, torturat vreme de doi ani și, în cele din urmă, împușcat.
Apucase să publice două volume de povestiri senzaționale: „Armata mea de cavalerie” și „Povestiri din Odesa”. Îl chema Isaac Babel (1894-1941). Reunite într-un singur volum, acestea pot fi citite și în limba română într-o ediție apărută la Editura Polirom.
Supranumită „Virginia Woolf a Braziliei”, dar și „cel mai important scriitor de origine evreiască din lume după Kafka”, Clarice Lispector (1920-1977) s-a născut, de fapt, în Ucraina (prenumele ei real era Chaia), într-o familie de evrei care, în fuga lor din 1921 din calea pogromului, au trecut și prin București. Câteva din romanele ei sunt traduse la Editura Univers, iar povestirile la Editura Humanitas.
Liliana Corobca (46 de ani), scriitoare și cercetătoare a cenzurii comuniste în România
„The Ukraine”, „Oameni ciudați”, „Intemperii”, de Artem Chapeye
Recomandarea mea este mai degrabă o încurajare, o rugă de supraviețuire pentru un tânăr blând, un pic nonconformist și luminos, care a lăsat literatura și se ocupă acum de război. Nu mi-l pot imagina cu arma în mâini, undeva prin tranșee. L-am cunoscut la un festival de literatură din Slovenia și mi-a făcut o excelentă impresie. Este vorba despre Artem Chapeye (Артем Чапай), scriitor, jurnalist și traducător, născut în 1981, în Colomeea, oraș pe malul Prutului.
Are mai multe cărți de ficțiune și non-ficțiune premiate sau finaliste la importante premii ucrainene. A luat, printre altele, și „Paul Celan Fellowship for Translators in Austria”.
Ultimele trei cărți i-au apărut la Cernăuți, la Editura 21: „The Ukraine” (e titlul original, 2018), „Oameni ciudați” (2019), „Intemperii” (2021).
Sper ca Artem să fie tradus și în limba română.
Artem Chapeye FOTO Facebook
Dan Coman (46 de ani), scriitor
Recomandare: poetul Ilya Kaminsky
Când școlile sunt bombardate, tristețea e interzisă*
În ultimul timp am citit foarte multă poezie. Pentru că poezia îmi face bine, mai ales atunci când nu sunt bine deloc.
La 28 februarie, poetul Ilya Kaminsky (născut în Odesa și emigrat în 1993 în SUA) a postat pe pagina lui de facebook:
Me, writing to a friend in Ukraine: how can I help, please let me know I really want to help.
He writes back: Putins come and go. If you want to help, send us some poems and essays. We are putting together a literary magazine.
And, that is in the middle of war. Imagine.
(Eu, către un prieten din Ucraina: cum pot ajuta, te rog, spune-mi, chiar vreau să ajut.
El: Putin vine și pleacă. Dacă vrei să ajuți, trimite-ne niște poezii și eseuri. Facem o revistă literară.
Și asta în mijlocul unui război. Imaginează-ți.)
Imaginează-ți: din când în când poemele din cea mai recentă carte a sa sunt scurtcircuitate de astfel de întrebări:
Ce e o femeie?
O liniște între două bombardamente.
Și:
Ce e un bărbat?
O liniște între două bombardamente.
Și:
Ce e un copil?
O liniște între două bombardamente.
Miruna Vlada (36 de ani), scriitoare și cercetătoare în studii europene și balcanice
„Internat” și „Anarchy in the UKR”, de Serhii Jadan
Prima mea recomandare este scriitorul ucrainean Serhii Jadan, cu romanele „Internat” și „Anarchy in the UKR”, apărute și în România, anul trecut, la Editura Cartier, în colecția „Biblioteca deschisă”. Traducerile sunt semnate de Maria Șoșciuc. Născut în 1974, la Starobilsk, Ucraina, Serhii Jadan a primit peste 20 de premii şi distincţii, atât în țara sa, cât şi în străinătate. Versurile lui au fost puse pe muzică de cele mai cunoscute formaţii rock din Ucraina.
„Una dintre cele mai grăitoare cărți despre războiul din Donbas”
„«Internat» este un text gen road movie, un roman al formării ce se desfășoară pe fundalul războiului. Nu se pune însă accentul pe luptele propriu-zise, ci pe consecințele acestora: Jadan arată cum este pământul, cum sunt oamenii după ce un tanc convențional trece cu șenilele peste ei și merge mai departe. În acest sens, «Internat» este una dintre cele mai impresionante și mai grăitoare cărți despre războiul din Donbas. Ar putea fi comparată doar cu «Ore lungi» de Volodimir Rafeenko. Dar dacă Rafeenko atenuează cumva durerea, practicând formulele «basmului pentru adulți», Jadan nu apelează la niciun fel de anestezic.”, se arată în prefața romanului.
Un roman controversat
„Studii în teren despre sexul ucrainean”, de Oksana Zabușko
O mai recomand pe scriitoarea și poeta ucraineană Oksana Zabuşko, cu cel mai cunoscut și controversat roman al său, „Studii în teren despre sexul ucrainean”, apărută la editura Art.
Romanul a fost tradus în opt limbi, iar în august 2006, în urma unui sondaj, a fost recunoscut drept cea mai importantă carte din ultimii 15 ani de independenţă ai Ucrainei, se arată pe site-ul editurii.
„Albinele gri”, „Grădinarul din Oceakov”, „Lăptarul de la miezul nopții”, de Andrei Kurkov
Îl mai recomand pe Andrei Kurkov, cu volumele „Albinele gri”, „Grădinarul din Oceakov”, „Lăptarul de la miezul nopții”, apărute la Editura Paralela 45, și doi poeți excelenți, care nu sunt încă traduși la noi, Andriy Ljubka și Kateryna Kalytko.
Despre Andrei Kurkov
Născut la Sankt Petersburg în 1961, Andrei Kurkov a fost redactor-şef de ziar şi cameraman. Şi-a început cariera literară în timpul stagiului militar, pe când lucra ca gardian la închisoarea din Odesa. Primul roman i-a apărut în 1991, la două săptămâni după căderea comunismului.
„Moartea pinguinului” este romanul care l-a făcut celebru în toată lumea. Următoarele romane - „Lăptarul de la miezul nopţii” şi „Grădinarul din Ochakov” - l-au consacrat definitiv pe scena internațională.
Andrei Kurkov a scris, în Libertatea, un articol pentru cititorii români despre ce simte și cum analizează agresiunea Rusiei. El trăiește, în prezent, în Kiev, Ucraina, și este publicat în 65 de țări.
