Corina Dimitriu

Eleva de pe primul loc la olimpiada națională de lectură. La proba orală a vorbit despre oamenii care i-au salvat pe cei din incendiul de la Colectiv

Originalitatea a fost cheia către primul loc la naționala Olimpiadei „Lectura ca Abilitate de Viață”, spune, pentru Școala 9, Diana Găbureac, elevă în clasa a XII-a la mate-info, la Colegiul „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureș. Ea a convins juriul prin abordarea unor subiecte la care ceilalți concurenți nu s-au gândit. La prima probă a scris despre emanciparea femeii în Iran, iar la oral a vorbit despre cum, din dragoste, faci tot posibilul să-i salvezi pe ceilalți. Și a dat drept exemplu cazul celor aflați la clubul Colectiv în 2015. „A fost un subiect dureros de dezbătut, dar am încercat să ne concentrăm”, povestește Diana. Adolescenta va reprezenta România la Olimpiada Internațională de Lectură din septembrie. 

Elevă medaliată la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete: „Nu fac asta doar pentru niște rezultate, ci din plăcerea de a rezolva probleme”

Lucia Rîșnoveanu este elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din Constanța și s-a întors recent cu medalie de argint de la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete (EGMO). Pe parcursul anilor de gimnaziu și de liceu, Lucia a participat la zeci de concursuri și olimpiade naționale și internaționale și s-a întors de fiecare dată cu premiu. Eleva olimpică a vorbit cu Școala 9 despre cum își gestionează timpul și emoțiile în momentele de dinaintea concursurilor și de ce fetele trebuie încurajate să aleagă să studieze științele exacte. 

Trauma ucrainenilor îi afectează și pe cei care îi ajută. „Pot trăi durerile victimelor ca și cum ar fi ale lor”

Războiul din Ucraina a afectat numeroși adolescenți români, unii dintre ei voluntari în centrele de primire a refugiaților. Le trezesc îngrijorare suferința celor cărora le vin în ajutor și stresul vizibil al adulților din familie. Școala 9 a vorbit cu un psihoterapeut despre impactul traumelor celor care au fugit de război asupra oamenilor care încearcă să le fie alături. Cum se pot proteja aceștia în timp ce continuă să ajute. 

Antreprenor și muzician la 19 ani. „Am izolat fonic garajul tatălui meu cu cofraje de ouă, mi-am cumpărat un laptop și am început treaba”

Încă din liceu, Andrei Cerbu și-a luat viitorul artistic în propriile mâini și a dezvoltat în garajul tatălui un studio muzical. Astăzi, chitaristul-minune - cum îl numea presa când avea 11 ani, după ce a obținut locul al treilea la „Românii au talent” - înregistrează cover-uri cu propria trupă. Studioul din garaj a tot crescut și el a ajuns să câștige și bani din pasiunea sa. Tânărul om de afaceri și-a gândit și viitorul în termeni manageriali: cum știe că în România se trăiește greu din artă, a dat la facultatea de informatică, unde e student acum. 

Cinci studenți povestesc cum și-au ales facultatea

Alegerea facultății reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă majoritatea elevilor de liceu din România. 8 din 10 liceeni sunt convinși încă din clasa a IX-a că vor să urmeze studii universitare, dar mai bine de jumătate nu au idee spre ce domeniu, arată un studiu realizat de Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București. Chiar și în clasa a XII-a, 25% dintre elevi nu au încă o viziune definitivă cu privire la facultatea pe care s-o aleagă.  Școala9 a vorbit cu studenți români, în țară sau în străinătate, care consideră că au luat cea mai bună decizie. 

Olimpică la latină, viitoare studentă la Drept: „Și în Imperiul Roman au existat crima, cauțiunea, furtul. Avem multe de învățat de la cei din urmă”

Ioana-Roxana Popa este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași și unul dintre foarte puținii elevi români olimpici la limba latină. Eleva respinge denumirea de „limbă moartă” dată unei limbi care stă și azi la originea comunicării din atâtea țări. Studiind latina, Roxana a înțeles în profunzime cum funcționau societățile de demult și a constatat cu uimire că nu s-au schimbat atât de multe față de secolul 5 î.e.n.