Entuziasm la ora de sport

Entuziasm la ora de sport

După ce s-a lăsat de sport, o fostă voleibalistă a ajuns în cancelarie, unde încearcă să facă orele de sport cât mai atractive, ghidată și de ceea ce a învățat în cariera de sportiv profesionist.

17.10.2018

De Nicoleta Coșoreanu, fotografii de Sebastian Tătaru

Înainte să intre în învățământ, Camelia Antal, 38 de ani, a practicat volei de performanță timp de 15 ani. A început în clasa a VI-a și a continuat până la 27 de ani, perioadă în care a câștigat un titlu de campioană a României cu Știința Bacău. A absolvit prima dată Facultatea de Inginerie a Universității din Bacău, dar și-a dorit să revină la sport, așa că s-a înscris în 2014 și la Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității de Vest. Acum este în al doilea an ca profesoară de sport la Școala Gimnazială „Sfânta Maria” din Timișoara, unde predă la șapte clase I și la două de clasa a II-a. Susținerea pe care o primește din partea conducerii școlii pentru activitățile sportive compensează lipsurile precum sala de sport prea mică, iar propria experiență din sportul profesionist o ajută să-și dea seama care sunt cele mai atractive activități pentru copii.

„Ai nevoie de multă pedagogie la început.” Când vorbește despre prima ei zi de predare, Antal spune că „a fost șocant”. Își făcea griji că se vor lovi. Pentru că elevii de la clasele mici aveau foarte multă energie și alergau „în toate părțile”. La început nu au disciplină.

„E foarte mare apetitul pentru sport, mai ales la cei mici.” La clasele mici nu are copii scutiți de la ora de sport, iar elevii au multă energie și își doresc să alerge și să facă mișcare. Consideră că, în general, copiii renunță la sport atunci când sunt puși să aleagă între teme și școală. Iar în perioada adolescenței preferă să nu mai joace decât „să se facă de râs”.

„Știu mai mult ce lucruri pot fi atrăgătoare.” Faptul că a practicat sport o perioadă îndelungată o ajută pe Antal în procesul de predare și în relația cu elevii, pentru că își dă seama cum îi poate implica mai ușor în activitățile de la clasă și cum poate face orele mai atractive pentru ei. Lucrează și vorbește cu elevii astfel încât să îi facă conștienți de propriul corp. Când îi învață jocul de handbal, stă alături de ei și le coordonează mișcările astfel încât să execute corect exercițiile – când e nevoie, le îndreaptă brațele sau le ridică coatele când îi învață mișcarea de aruncare. „Îi pun să se gândească la ce fac. Li se pare mai interesant.” Iar când fac exercițiile de gimnastică, are grijă ca ei să le execute corect, nu doar să se concentreze pe a le număra și termina înaintea colegilor. Chiar dacă „nu voi putea preda gimnastica la fel ca cineva care a făcut gimnastică”, se concentrează pe atingerea obiectivele din baremul de notare.

„Lipsa sălii e un mare handicap.” Deși în școală învață peste 1000 de copii, nu există o sală de sport în adevăratul sens al cuvântului, ci un spațiu cam de mărimea unui teren de volei (care are standard 162 de metri pătrați). În timpul iernii, multe dintre orele de sport se desfășoară în sălile de clasă. Așa că Antal găsește alternative: vine deseori cu videoproiectorul la clasă și urmărește alături de copii meciuri din diverse sporturi. În general, meciul ales este al unei echipe a României sau al unui sportiv român. Elevii se familiarizează cu sportivi consacrați precum Simona Halep sau Cristina Neagu și învață regulile fiecărui sport.

„Timp de o zi, toată școala a ieșit în curte să facă sport.” Lipsa sălii de sport este însă compensată de sprijinul pe care profesorii îl primesc din partea directoarei, spune Antal. De exemplu, când i-a povestit directoarei că este nevoie de mai multe mingi de handbal, aceasta s-a asigurat că le va primi. În anul școlar precedent, în școală a fost organizat un campionat de sport, pe parcursul unei luni întregi. Fiecare clasă a participat cu câte o echipă, au fost incluse sporturi diferite, precum handbal sau volei, iar elevii au jucat între ei. La final, timp de o zi, întreaga școală a ieșit în curte să facă sport.

„Cea mai bună unealtă la ora de sport este mingea.” Programa, despre care Antal spune că este aceeași cu cea de când era ea copil, nu o ajută foarte mult să facă orele atractive. Însă a învățat că implicarea ei în exercițiile de la oră și atenția pe care o acordă copiilor joacă roluri importante.

Pentru copii contează foarte mult ca ea să vină și să se joace alături de ei, chiar dacă asta înseamnă doar să treacă o dată pe la fiecare și să schimbe o pasă cu ei.

„Statul în bancă influențează starea de sănătate a copiilor.” Pentru a încuraja copiii să fie activi, școala în care predă Antal face parte din programul Daily Mile, proiectat în Marea Britanie cu scopul de a îmbunătăți sănătatea fizică, socială, emoțională și psihică a copiilor. Zilnic, timp de 15 minute, elevii ies în curtea școlii alături de învățător și trebuie să facă mișcare alergând în curtea școlii, obișnuindu-se astfel cu activitatea fizică și cu combaterea sedentarismului.

Nicoleta Coșoreanu

Reporter

Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.  

Sebastian Tătaru

Fotograf

Încă învață despre fotografie. Un optimist, curios și constant cu dor de ducă.

CUVINTE-CHEIE

predare profesor sport

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile